Marie Curie este una dintre puținele femei care au participat la scrierea istoriei științei. De-a lungul vieții sale, ea a doborât nenumărate recorduri: prima femeie care a primit premiul Nobel, primul om de știință care a primit Nobelul de două ori, în două domenii diferite (fizică și chimie), prima femeie care a predat la Universitatea Sorbona din Paris, prima femeie laureată a Medaliei Davy pentru studiul asupra radiului. Marie Curie și-a dedicat întreaga viață studiului și științei.
Născută în Varșovia, Maria Sklodowska pleacă la Paris pentru a urma cursurile de fizică și de matematică la Facultatea de Științe. Se căsătorește cu Pierre Curie, cu care are două fiice: Irene si Eva. Obține în 1903, împreună cu Pierre Curie și Henri Becquerel, premiul Nobel în fizică pentru cercetările asupra radioactivității.
În 1911 primește cel de-al doilea premiu Nobel, de data aceasta în chimie, pentru studiile asupra poloniului și radiului. După moartea soțului său într-un accident de trăsură, aceasta îi preia postul de profesor la Universitatea Sorbona.
În anii războiului, nu ezită să își ia fiica mai mare, Irene, care avea deja 18 ani și să plece împreună pe front, ridicând mici lăcașe de prim ajutor, denumite “Petites Curies”. Acestea se aflau aproape de linia frontului, pentru ca soldații răniți să nu se deplaseze foarte mult.
Anii de studiu asupra elementelor radioactive au expus-o la o cantitate mare de radiații, care se manifestă sub forma unei leucemii. În ciuda bolii sale, ea își menține în continuare postul de conducere în cadrul secției de chimie și fizică aparținând Institutului Radiului. În 1934, din cauza stadiului avansat al bolii, se internează la sanatoriul din Haute-Savoie, unde moare la data de 4 iulie.
Otto Lilienthal, omorât de propriul planor
Numit și Regele Planorului, Lilienthal a fost prima persoană care a înregistrat succes în mai multe zboruri succesive cu planorul. Ziarele și revistele internaționale au publicat fotografii cu Lilienthal zburând, care au oferit un nou imbold ideii publice și științifice conform căreia mașinile de zbor vor deveni realitate, după o perioadă lungă de îndoieli, în care posibilitatea omului de a zbura reprezenta doar o utopie. Visul a fost întrerupt, cel puțin pentru o perioadă, dupa ce pionierul aviației s-a prăbușit de la o înălțime de 17 metri, rupându-și coloana vertebrală.
William Bullock și tiparnița care i-a adus moartea
Bullock a fost un inginer american, a cărui invenție din 1863 a revoluționat industria tipăritului prin printarea rotativă la o viteză uluitoare. Creația sa a fost, în final, și cea care i-a adus moartea. În timp ce lucra la reparația unei prese, acesta și-a prins piciorul în roțile mașinăriei. Deși a reușit să evadeze din strâmtoare, în cateva zile o cangrenă i-a cuprins piciorul, iar Bullock a murit în timpul operației de amputare.
Viteza i-a adus moartea – John Parry-Thomas
John Godfrey Parry-Thomas, pilot de curse și un inginer pasionat de motoare, avea un vis: să doboare recordul de viteză stabilit de un alt concurent, Malcom Campbel. Pentru a face asta, trebuia să creeze o mașină mai rapidă. Viitoarea lui invenție a fost un vehicul-prototip numit Babs, căruia îi operase mai multe modificări, printre care și lanțuri expuse, care legau roțile de motor. Pe 24 aprilie 1926, Parry-Thomas a doborât recordul mondial existent la acea vreme, atingând viteza de 270 de kilometri pe oră. După numai un an, Malcom Campbell a stabilit un nou record mondial. Acest lucru nu a făcut decât sa-l ambitioneze pe Parry-Thomas, care a făcut noi îmbunătățiri. De data aceasta însă, ambiția i-a fost fatală. În timpul cursei, unul dintre lanțuri s-a desprins și a ricoșat în gâtul pilotului, decapitându-l parțial. Acesta a murit pe loc.
Alexander Bogdanov și sângele infectat
Fizician, filosof, economist, scriitor SF și revoluționar, Alexander Bogdanov și-a început experimentele de transfuzie sangvină în 1924, aflat în căutarea izvorului tinereții eterne. Dupa 11 transfuzii pe care le-a efectuat asupra sa, acesta a declarat că a oprit procesul alopeciei și și-a îmbunătățit vederea. Din păcate pentru excentricul savant rus, tehnicile de transfuzie erau abia la început, iar testele preliminare nu constituiau o practică în sine. În 1928, Bogdanov și-a făcut o transfuzie cu sânge infectat cu malarie și tuberculoză. După cum era de așteptat, a murit la scurt timp.
Franz Reichelt, ucis de dragostea pentru modă
Franz Reichelt era un croitor convins că o haină care s-ar desface sub formă de parașută ar revoluționa moda. Așadar, s-a dedicat schițelor pentru o astfel de haină. Ca să o testeze, însă, Reichelt s-a urcat pe primul balcon al Turnului Eiffel. Le-a spus autorităților că o să folosească un cerșetor pentru a testa invenția, dar în ultima clipă, s-a aruncat chiar el în gol. Haina nu a funcționat cum ar fi dorit, așa că a murit.
Jean-Francois De Rozier și balonul
Jean-Francois, profesor de fizică și de chimie, a fost martor în 1783 la primul zbor al unui balon, eveniment care a născut în el pasiunea pentru zbor. Dupa ce a asistat la ridicarea unui balon având succesiv la bord o oaie, o găină și o rață, acesta a prins curaj și a realizat primul zbor controlat de un om. Fără a se opri acolo, De Rozier a planificat trecerea Canalului Mânecii, din Franța către Anglia. Acesta avea să fie ultimul lui zbor. Dupa ce s-a ridicat la o înălțime de 450 de metri, balonul s-a spart, cauzând căderea lui și inevitabil, moartea pasagerului. Logodnica lui De Rozier s-a sinucis nouă zile mai târziu.
sursa