18-taxe-shutterstock-39-465x215-1710084De anul viitor, există câteva noutăţi în Codul fiscal referitoare la impozitarea profitului şi a microîntreprinderilor care ar putea să încurajeze investiţiile străine directe şi spiritul antreprenorial.

Iti plătesti facturile de acasă?

Ar fi bine să vedem noi scăderi în imobiliare?

Câţi ani şi câţi bani trebuie să pui deoparte ca să ai pensia pe care ţi-o doreşti

 
După solicitarea de reanalizare a proiectului de lege privind Codul Fiscal din partea președintelui, varianta actualizată a Codului Fiscal (Legea 227/2015) a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Prevederile noului Cod Fiscal vor intra în vigoare, cu unele excepții, începând cu data de 1 ianuarie 2016 și, după cum era de așteptat, aduc o multitudine de modificări față de varianta încă în vigoare a Codului Fiscal (Legea 571/2003, cu modificările și completările ulterioare). În prezentul articol am încercat o scurtă trecere în revistă a unora dintre cele mai importante dintre aceste modificări, o enumerare a acestora nefiind practică, având în vedere că discutăm despre sute, dacă nu chiar mii de modificări, fie ele de substanță sau de formă.

Impozitul pe profit

Sunt introduse în sfera impozitului pe profit și persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România, care vor fi impozitate, în mod similar cu persoanele juridice române, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, din România sau din străinătate. Această modificare aliniază legislația românească cu cea a multor alte țări care impozitează persoanele juridice care sunt, în fapt, administrate dintr-o anumită jurisdicție, deși nu sunt încorporate și, în unele cazuri, nu au un sediu permanent în jurisdicția respectivă, precum și cu prevederile Convenției Model a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

O modificare care ar trebui să încurajeze investițiile străine directe este eliminarea impozitării câștigurilor de capital obținute de persoane juridice străine din transferul indirect al unor titluri de participare la o persoană juridică română (care deține în principal proprietăți imobiliare în România). Astfel, spre exemplu, dacă o persoană juridică germană s-ar putea vedea obligată să plătească în prezent impozit pe profit în România, ca urmare a vânzării unor acțiuni pe care le deține la o persoană juridică austriacă, – dacă, la rândul său, aceasta deține, chiar și prin intermediul unei serii de alte persoane juridice străine, titluri de participare într-o persoană juridică română -, de anul viitor, acest lucru nu se va mai întâmpla. Acest demers vine în completarea prevederilor, introduse nu cu mult timp în urmă, ce prevăd scutirea de la impozitarea câștigurilor de capital obținute de persoane juridice, inclusiv nerezidente, din transferul titlurilor de participare deținute la persoane juridice române, în cazul deținerilor de peste 10% ce au fost menținute pentru o perioadă de cel puțin un an (așa-numitul „participation exemption“).

O altă modificare adusă, menită să încurajeze acțiunile de sponsorizare, este mărirea limitei pentru obținerea creditului fiscal, de la minimul dintre 0.3% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat la minimul dintre 0.5% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat. Cum în cele mai multe dintre cazuri, restricția impusă în baza cifrei de afaceri limita creditul fiscal disponibil, această măsură ar trebui să conducă la creșterea valorii sponsorizărilor acordate, mai ales în condițiile în care acest demers nu reprezintă un cost suplimentar pentru contribuabil, ci doar o împărțire a sumei reprezentând impozitul pe profit ce s-ar fi datorat între bugetul de stat și beneficiarul sponsorizării.

De asemenea, a fost introdusă noțiunea de entitate transparentă fiscal, care este scutită de impozit pe profit, impozitarea făcându-se la nivelul fiecărui participant/asociat al acesteia, în concordanță cu tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute. Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o altă persoană juridică română sau către o persoană nerezidentă se menține momentan la 16%, dar va fi redus la 5% începând cu 1 ianuarie 2017.

Microîntreprinderi: 1%

Ca o inițiativă de încurajare a spiritului antreprenorial, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se reduce la 1% pentru primii doi ani în cazul microîntreprinderilor nou-înființate de persoane ce sunt asociați/acționari pentru prima dată, în anumite condiții. În ceea ce privește impozitele locale, a fost aliniat în mare măsură modul de impozitare aplicat persoanelor fizice și celor juridice, făcându-se totodată diferențierea în funcție de destinația acestora – respectiv rezidențială sau nerezidențială, în timp ce impozitul pe construcțiile speciale a fost menținut încă un an, contrar intenției inițiale de eliminare a acestuia la sfârșitul acestui an. În ceea ce privește contribuțiile sociale, doar în anul 2016, se va menține exceptarea de la plata contribuțiilor de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din investiții sau alte surse, dacă realizează și alte tipuri de venit. Începând cu anul 2017, baza anuală de calcul a contribuției de sănătate pentru veniturile din investiții va fi plafonată la valoarea a de cinci ori câștigul salarial mediu brut înmulțit cu 12 luni. Pentru veniturile din salarii, baza lunară de calcul a contribuției de sănătate va fi de asemenea plafonată la valoarea a de cinci ori câștigul salarial mediu brut.

Taxarea inversă

În ceea ce privește TVA, reducerea cotei standard propusă de Guvern în primă fază se va face în două etape, în urma solicitării de reexaminare din partea președintelui. Astfel, cota standard de TVA va fi redusă la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 19% începând cu 1 ianuarie 2017. De asemenea, au fost introduse noi categorii de bunuri pentru a căror livrare se va aplica taxarea inversă, cum ar fi clădirile și terenurile de orice fel, telefoanele mobile, laptopurile, consolele de jocuri sau dispozitivele cu circuite integrate, măsură menită să diminueze evaziunea fiscală în aceste domenii. Una peste alta, noul Cod Fiscal (pentru pregătirea căruia au existat consultări extensive cu mediul de afaceri și organizațiile profesionale interesate) aduce o serie de modificări benefice și se dorește a fi un pas înainte în crearea unui cadru fiscal care să stimuleze investițiile în România. Modul în care va fi implementat și interpretat în practică, însă, este factorul-cheie de care depinde efectul real al acestor modificări legislative.

capital

Related

comments