Apostolii Petru şi Pavel sunt pomeniţi împreună pentru că au fost martirizaţi în ziua de 29 iunie a anului 67.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În ajunul sărbătorii, se poartă amulet5 ele cu usturoi şi pelin
Ziua care precede sărbătoarea Apostolilor este dedicată spiritelor cerului care, potrivit tradiţiei, în ajunul praznicului umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva acestor spirite răzbunătoare cu ajutorul amuletelor: ei poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile, pentru ca ei să-i protejeze pe agricultori împotriva furtunilor, iar grânele lor să fie bogate. În mediul rural, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează începerea secerişului şi jumătatea verii agrare.
Misiunile Sfântului Petru, sfetnicul lui Dumnezeu
Prin tradiţie, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, pe care acesta îl consultă de fiecare dată când ia decizii importante. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat Sfântului Petru cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile acestuia. Fiind şi stăpânul cămărilor cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, îndeosebi lupii, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor.
De asemenea, tot Sfântului Petre îi revine şi atribuţia de protejare a recoltelor: el topeşte în bucăţele mici şi fierbe grindina, pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Postul negru în ajunul sărbătorii
În ziua praznicului, Sfântul Petru împlineşte o dorinţă importantă până la sărbătoarea Bunei Vestiri credincioşilor care ţin post negru în ajunul sărbătorii.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă
Din această zi, cucul şi privighetoarea nu mai cântă, până la sărbătoarea Bunei Vestiri, orânduită în Calendarul Ortodox la 25 martie.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Până în ziua praznicului nu se scutură merii
În tradiţia populară se spune că, până în această zi, nu se scutură merii. De aceea, gospodarii respectă această datină pentru ca Sfinţii Apostoli prăznuiţi să le ocrotească ogoarele de căderea grindinei.
Sânpetru are grijă de călătorii rătăciţi
În ziua sărbătorii, Sânpetru pocneşte din bici. Cu acest prilej, din vârful biciului se răspândesc o mulţime de scântei, iar Sfântul Petru le transformă în licurici; aceştia au misiunea să-i călăuzească pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Tradiţia Moşilor de Sânpetru
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru, numiţi şi Moşii de vară. De aceea se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrişoare, zarzăre şi colivă şi miere în fagure. După ce au fost sfinţite, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Totodată, la Moşii de Sânpetru, gospodinele dau de pomană oale cu apă, pentru ca rudele trecute la viaţa veşnică să aibă din ce să bea apă. Prin tradiţie, femeile împart şi vase cu mâncare gătită, căni cu lapte şi vin împodobite cu flori şi cu cireşe.
Începând cu ziua praznicului, femeile tinere pot mânca mere
Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.
Un ritual renumit pentru frumuseţe
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Prognoză meteo
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase sau seci de miez.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Gospodarii respectă sărbătoarea lupilor
Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Să împărţim ofrande şi să ne punem o dorinţă
În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere atât prietenilor, cât şi vecinilor, urându-le să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul. După ce am dăruit aceste ofrande, după masa de prânz, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, apoi ne punem o dorinţă fierbinte.Tradiţia spune că această dorinţă se împlineşte.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Mamele pregătesc talismane pentru fiicele lor
În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin).Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul .
Apostolii Petru şi Pavel sunt protectorii închisorilor
În ziua praznicului este sărbătorit Personalul care lucrează în administraţia penitenciarelor, iar Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost aleşi ca ocrotitori spirituali ai sistemului administraţiei penitenciare şi ai deţinuţilor. Apostolii sunt protectorii închisorilor pentru că şi ei au fost închişi, deşi ei nu au fost arestaţi pentru fapte rele sau pentru că ar fi greşit faţă de semeni, ci pentru că ei l-au recunoscut pe Iisus, ca fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Pe cine felicităm în ziua praznicului
În ziua praznicului să-i felicităm pe toţi purtătorii slăvitelor nume: Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina, Paula.